Articol de GSP - Publicat sambata, 10 aprilie 2021 14:49 / Actualizat joi, 15 iulie 2021 12:50
Gheorghe Hagi, 55 de ani, unul dintre cei mai mari fotbaliști din istoria României și patronul Viitorului Constanța, a vorbit la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, despre perioada în care a jucat în Spania, la Barcelona și la Real Madrid, dar și ce a învățat de la antrenorii pe care i-a avut. Pornind de la marele Cruyff, la Lucescu sau Iordănescu.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Emisiunea cu Gheorghe Hagi a fost difuzată pentru prima dată în decembrie 2020
- Gică, ai jucat la cele mai mari echipe din Spania...
- La Barcelona și la Real Madrid, echipe care câștigau campionate. La amândouă am învățat și au fost fundamentale în dezvolarea mea. Am jucat la cele mai mari cluburi din lume, cu mentalitate. Mă făceau să devin cel mai bun din lume în fiecare zi. Acolo e un nivel de competiție cel mai mare. Am învățat lucruri importante pentru mine, care m-au făcut mai bogat, mai bun și folosesc acum în profesia mea. Am venit după ce ambele câștigaseră cinci ani campionatul, am câștigat și Supercupa cu amândouă. Am jucat!
- Pe care o iubești cel mai mult?
- Le iubesc pe amândouă. La Madrid m-am adaptat la fotbalul de afară. La Barca îmi place stilul, modul, conceptul. Îmi place cum văd ei fotbalul și cum îl joacă.
- Care a fost cel mai mare antrenor cu care ai lucrat?
- Cruyff! Avea personalitate. Eu dacă am greșit, el a luat o decizie bună pentru club. Acolo trebuie să lupți în fiecare zi. Concurență e în fiecare secundă. Dacă nu ești atent puțin, joacă celălalt. Sunt 25-30 de jucători foarte buni. Astea sunt echipele mari. E o concurență incredibilă. Tot ce-am învățat acolo am folosit după și-am fost mai bun.
- Ce-ai luat de la Cruyff?
- De la simplu la complicat, totul! Lucrurile sunt simple, iar noi le complicăm. Trebuie să fii pragmatic și deschis să progresezi. Trebuie să știi să antrenezi. Trebuie să știi meserie că altfel nu merge. Mulți vorbesc, mulți discută, mulți povestesc, dar puțini se pricep. Ca să creezi o echipă puternică și să fie numărul unu ține numai de persoană. Nu putem copia.
- Era totul o plăcere!
- El voia să fii serios la antrenamente, să te antrenezi ca lumea, să fii conectat. El știa că trebuie să dai maximum și să joci bine ca echipă cu jucători foarte buni. Mereu trebuie să știi să alegi jucătorii. Doar echipa câștigă trofee, jocul colectiv face asta. Nu individul. Individul face diferența, depinde de forma lui. D-asta într-un colectiv sunt 20, nu doar 11. Un club cu o bancă bună câștigă mereu.
Hagi: „Lucescu a fost un mentor. Un om mare, cel mai mare antrenor”
- Și din România?
- Lucescu a fost un mentor. Un om mare, cel mai mare antrenor. Am avut șansa și onoarea să învăț multe de la el. El m-a promovat la 17 ani, iar lui nea Mircea îi dau o mare importanță în cariera mea. La 17 ani a avut curajul și m-a băgat să joc. A stat, a știut ce să facă cu mine. Oricine poate promova un jucător, dar el a stat în spatele meu. Doi, trei ani a fost în spatele meu.
- Adică n-a abandonat ideea lui.
- A fost consecvent, m-a băgat, am jucat, avea încredere că voi exploda și voi ajunge sus. De la nea Mircea am învățat un lucru, să știi să accelerezi procesul de formare a unui jucător cu trei ani. Să știi să-l promovezi, să ai viziune și să-l vezi cum va arăta peste patru, cinci ani. Și să-ți asumi ca antrenor. Nu poți să cedezi, trebuie să fii convins de un lucru când ei decizii. El a fost convins. A făcut așa cu mine și asta am învățat de la el.
- Iar nea Puiu?
- Nea Puiu a fost un mare antrenor, unul cu personalitate. Și a știut să ne gestioneze, pentru că noi deja eram mari! Eram deja maturi. El a fost tatăl nostru și antrenor. Nu există antrenori duri, există doar disciplină. Nu confundați duritatea cu disciplina. Sportivii mari sunt disciplinați, de la Cruyff, la nea Mircea, la Iordănescu. Persoana respectivă e mare pentru că e disciplinată. Ei impuneau disciplina asta. Știau să-și pună căpitanii. Căpitanul venea primul, era vocea antrenorului, dar mereu antrenorul era șeful! Și i-am respectat, le-am dat tot ce era mai bun. Ei răspundeau de tot. Mie îmi place să comunic, dar antrenorul e lider.
)
)
)
)
)
)
)
